Eu sunt Rares Mihai!

Salutare la toata lumea! Eu sunt Rares Mihai si abia astept sa va cunosc pe toti! Sunt micut, am deja 2 luni jumate', dar cand am venit am fost si mai mic, micut de tot. Am stat inchis in incubator din 4 septembrie si am asteptat cu nerabdare sa ies in lume. Acum am peste 2 kilograme jumate' si sunt plin de energie si voie buna... Abia astept sa ajung acasa, ma asteapta Castor, iepurasii si caprioarele... Vreau si eu sa ma dau cu bicicleta, sa alerg si sa schiez, poate si sa inot, ca parintii mei nu stiu.... Sunt nerabdator si promit sa va aduc si eu povestiri frumoase, mami si tati mi-au promis ca o sa imi arate multe locuri minunate! Pana atunci, mai punem niste poze dulci...

una cu mamica la spital

una de cand aveam o luna

I WANNA ROCK!!!

Ne mai auzim, va pup pe toti!

Sfarsit la sfarsit de sezon - Arges Autumn Race

N-am numarat exact, dar cred ca au fost vreo 20 de concursuri de bicicleta anul asta.... Prea mult.... Mi-e dor de o tura linistita cu prietenii, de stat cu burta la soare pe pajiste... Din pacate, anul s-a cam incheiat. Si am decis, cu greu, sa ma mai duc la un concurs - la Arges Autumn Race - fara nici un chef de alergatura, dar curios de rezultatele muncii depuse de Viorel pentru a ne oferi un traseu care sa ne faca sa chiuim. Jur ca n-am avut atata sictir de a alerga la un concurs in viata mea. Unde mai pui ca e un XCO, departe de a fi pe lista mea de preferate. Dar a compensat o pofta de traseu, dupa toate filmele pe care le-am vazut. Asa ca am mers pentru o duminica de noiembrie cu MTB de calitate. Si a fost de calitate!

Foto: Dan Mazilu

Foto: RTBikers

Foto: Mihai Dinculescu

Concursul a mers cat de prost putea sa mearga: nici eu n-aveam chef, nici bicicleta nu colabora, avand probleme serioase cu schimbarea vitezelor. M-am oprit de multe ori sa reglez schimbatorul, de vreo 2 ori am desfacut cablul din el si l-am reglat de la 0. Ceva scapa undeva. In fine, mizerii, trebuie sa amintesc mai mult ca am savurat totusi fiecare parte din traseu, urcarile sfasietoare, coborarile in cap, scarile artificiale care prima data mi-au dat un pic de fiori.... Am avut ocazia sa-i privesc si pe greii Tudy si Kelemen, pe care de multe ori cand ma depaseau chiar ma dadeam jos sa-i vad mai bine. M-am simtit minunat, nu am tras deloc de mine, a fost o zi frumoasa. La final, am iesit pe 5 din 9 la categoria mea, dar locul 4 era la maaare distanta, de vreo 2 ture. Da' pe bune ca nu de aia venisem acolo. Am ramas cu amintirea unei superbe zile de toamna pe MTB si, ca de obicei, cu un set de poze de exceptie de la minunatii fotografi....

Foto: Florian Raducanu

Foto: Viorel Micu