Duminica de 25 aprilie a insemnat prima tura de bike pentru mine anul asta. Astfel, am plecat la o tura de antrenament pe langa Campina, impreuna cu Doru si Oana, Sorin si Dragos. Tura are cam 63 km, in intregime asfalt, dar cu diferente de nivel super tari, insumand cam 1810 m si arata cam asa (traseul de pe GPS-ul meu l-am pus pe Bikemap):
A fost o tura pe de o parte relaxanta, cu multe pauze de bere, dar pe de alta parte de antrenament serios, toate urcarile fiind parcurse fara oprire. Intr-un final, timpul meu total de pedalat a fost cam de 3:50 h, dar am mai facut ceva bucle prin padure si m-am mai intors de cateva ori sa urc din nou o panta mai delicioasa, deci probabil cam 3:30 - 3:40 ar fi corect.
Concluzia este ca merge bine treaba pentru inceputul de sezon, dar in aceiasi ordine de idei peste doar cateva zile voi lua startul cu Sorin in echipa in Iron Bike, un concurs de MTB de 275 km, pentru care cu siguranta nu e suficient cat putem acum. Dupa Eco-Marathon-ul de la Moieciu va urma o serie de antrenamente serioase de rulaj. In fine, iata-ne pe mine si bicicletutza mea gata de un nou sezon de MTB (foto facute de Doru - toate pozele lui le puteti vedea aici):
We trecut a avut loc cea de-a doua parte a Stagiului de Initiere in Speologie "Vali Neagu", al Clubului Focul Viu, la care am participat in calitate de cadru. Roxana nu a mai putut sa vina si we asta. Sambata dimineata, dupa o alergare de la Cerbu la tunel si inapoi la faleza, am mai bagat o zi cu stagiarii pe perete, si inca o editie de concurs amical cu Martinez, de data asta pe un traseu ceva mai complex, cu foarte multe maini curente si o mica tiroliana la final. Am facut un filmuletz cu "evolutia" mea, pentru ca speologia sportiva e un sport mai putin, mai ales ca a cam fost omorat de federatie prin 2000, considerandu-se ca speologia e mai mult decat un sport. Da, asa e, dar multitudinea de concursuri dinainte erau frumoase si atrageau oameni, din care apoi destul de multi ramaneau ca speologi activi si cu rezultate deosebite explorative. In fine, asta e filmuletzul si sportul meu initial, sa zic asa, la care sunt destul de bun as zice. E mai interesant, nu e un sport cu viteza mare de deplasare, ci conteaza mai mult cat de repede faci manevrele destul de incalcite de trecere a diferitelor obstacole pe coarda. Dar e nevoie si de forta si viteza. Mi se pare un sport destul de complex, e nevoie chiar si un pic de strategie. Dar sa las vorba si sa pun filmul:
Dupa faleza, am taiat-o la un alt alergat, impreuna cu Marian, dar de data asta aveam chef de mai mult. Si cum la amiaza se blocasera unii prin zapada spre cantonul Bratei, am zis sa o tai pana acolo. Am aproximat vreo 2 km de la tunel cand am ajuns la zapada. Tura pana la tunel are 3,6 km pe un sens, dar cu 250 m diferenta de nivel! Am mai adaugat 2 km si inca vreo 130 m, pentru un total de cam 11,5 km dus-intors. Asa arata unde ne-am oprit :)
Duminica am mers la aven, la Bratei, unde datorita faptului ca am fost multi, am coborat doar pana la platforma intermediara de la -30 m. Oricum, si asa, a durat destul de mult, dar deh, e stagiu de initiere si nu prea conteaza.
Am terminat ziua, ca de obicei, la restaurantul Viena de la Pucioasa unde, ca prin minune, portiile mici de saptamana trecuta au revenit la dimensiunea normala. Oare pentru ca era si patroana pe acolo? In fine, s-au terminat 2 weekend-uri de speologie (la faleza, e drept) de care imi era destul de dor si din care mi-am propus sa fac anul asta ceva mai multa. Sper sa ma tin de cuvant, cu atatea concursuri.
O zi normala, mers la 8 la lucru, la 4 lumea pleaca, eu mai am de lucru pana pe la 6, directia Herastrau la un alergat. Si asa, alergand pe langa parc, vad ca ma simt bine, asa ca azi e ziua.
Deci, sub 2 ore dupa servici in parc. Am reusit o chestie care mi-o doream demult. Sa vedem ce urmeaza, mergem mai departe...
Weekendul acesta dupa o pauza de doi ani a fost primul modul din stagiul de la Ratei. Modulul al doilea urmeaza sa fie weekendul urmator. Cum nu am reusit sa plecam de dimineata, vineri la ora patru fix iesim pe poarta si mergem sa le recuperam pe Anca si pe Sasha. Acasa mai facem o oprire scurta sa luam restul bagajelor iar pentru mancare mai facem doua escale. In fine, reusim sa ne urnim pe la sase seara, dar parca toata lumea merge incet, se merge in coloana in afara localitatii asa ca abia pe la noua seara ajungem la Cerbu. Descarcam materialele si munitia si ne punem la povesti, in timp ce Horatiu merge sa tina lectia teoretica cursantilor. Dupa cateva beri, pe la 12 noaptea, ma lansez cu Ducu intr-o lectie scurta de istorie si niste versuri din Eminescu si dupa o incheiere glorioasa mergem la culcare.
A doua zi pe la sapte dimineata Radu da trezirea si dupa ce mai lenevesc un pic, imi tarasc picioarele pana in camera vecina unde oamenii se pregatesc sa mearga la faleza. Eu sunt in echipa care merge la aven, suntem vreo cinci oameni care mergem in Bratei. Recunosc ca vremea de afara nu ma imbie sa fac mare lucru, si ideea de a face TSA pe ploaie imi da fori. Da, stiu e speo, dar uite ca lenea incepe sa ma cuprinda si cum nu am mai fost de un an pe coarda ma gandesc sa incep cu o mica echipare la faleza.
Pe faleza foto: Anca Munteanu
La faleza incep cu lasatul corzilor jos dupa care continuu sa pun mana curenta de jos. Radu ma pune sa micsorez buclele nodurilor din amaraje si sa fac segmentele de maini curente mai mici asa ca am de lucru. Intre timp stagiarii isi vad de stagiu intre timp Andrei echipeaza si restul mainilor curente. Desigur prognoza ne urmareste, ploua in reprize de 15 minute cu pauza de 10. In fine, pe la doua o ploaie mai serioase ne trimite sa ne adapostim care pe unde poate. Pana la uma pe la doua jumate incepem sa ne urnim spre aven. Vin cu noi si Cristina si Anca, Anca nu stie sigur daca o sa coboare.
Dupa urcusul surt pana la aven incepem pregatirea echipamentului. Planul e sa echipez eu pana la platforma iar Andrei restul.
Incepem echiparea foto: Anca Munteanu
La parcurgere e Cristina, Silviu si Anca iar Octav ne supervizeaza cum echipam, el coboara doar pana la platforma. Incep echiparea. Ca de fiecare data inainte de a incepe sa echipez, dupa o pauza de TSA, imi simt gura uscata si ma incearca emotii. Dupa ce pun mana curenta cobor la prima platforma. Incepe sa ploua usor, eu continuu cu mana curenta pana ajung la primul Y. Dupa ce pun bucla care se potriveste cel mai bine cobor un pic si stiu ca urmeaza un spit pentru deviere. Ma uit peste tot si nu il vad, asa ca la sugestia lui Octav pun devierea dupa un bolovan. Merge destul de bine asa ca cobor si ajung la fractionarea dubla, dar cum un spit se misca decid sa echipez un singur spit. Echipez si urmatoarele fractionari si ajung la a doua paltforma si la capatul corzii. Il strig pe Andrei sa coboare sa continue echiparea.
Pe platforma foto: Anca Munteanu
La Y-ul mare ne mocaim un pic cam mult pana il echipam pentru ca eu stiam de anul trecut ca sunt trei spituri, Octav ne ajuta si pana la urma il facem din doua spituri. Andrei coboara si echipeaza si devierea si ultimul Y dupa care ne da liber. Dupa ce coboara Silviu si Cristina cobor si eu. Silviu urca primul din motive de frig, urmeaza Cristina si eu. Inainte sa urc aud niste zgomote venind dinspre tunel. Nu imi dau seama cine se poate plimba la ora asta prin tunel. Ulterior aflu ca Horatiu iesit la o tura de alergat a vrut sa isi faca simtita prezenta. Dupa ce termina de dezechipat, urca si Andrei astfel ca la opt seara ne regasim toti sus. Strangem echipamentul si coboram la masini. La noua seara ne intoarcem la cabana, asistam la lectiile teoretice si dupa ce mancam deschidem sesiunea de bancuri la care Ducu si Horatiu se descurca de exceptie. A doua zi e mai greu cu trezitul, vremea e dintre cele mai nasoale dar baietii de la stagiu pe la zece pleaca la faleza. Horatiu e hotarat sa mai alerge o tura inainte de faleza, eu prefer sa mai dorm. Dupa ce stam la cafele prelungite pana pe la 12, reusim sa ne urnim si noi si mergem la faleza. Pe la patru incepe dezechiparea asa ca impreuna cu Octav si Sasha ne alegem cate un traseu pe care il dezechipam. Dupa ce strangem tot calabalicul ne arhivam toti in masini si dupa o pauza de spalat corzi si echipament ne oprim in Pucioasa la carciuma pentru concluziile turei.
Cum nu ne sta in fire sa ne punem la masa cu bucate si sa nu ne mai ridicam de acolo 3 zile, ne-am gandit sa ne petrecem Sfintele Sarbatori la Cluj, dar in acelasi timp si sa ne incepem antrenamentul pentru un sezon deloc usor ce va urma. Asa ca am ajuns la Cluj vineri, cu gandul sa stam pana luni si sa dam macar o tura mai serioasa de trail-running.
Sambata, de dezmortire, am dat o mica alergare de 8,5 km si vreo 220 m diferenta de nivel, prin Hoia.
Treaba nu a mers foarte prost (cum ma asteptam), ba chiar as putea sa spun ca, inclusiv urcarea de pe strada Donath pana la observator, nu m-a obosit in mod deosebit. Traseul il gasiti pe Runmap.
Astfel, cu curaj, duminica am dat un traseu mai adevarat, de data asta prin Faget, o zona care mi se pare raiul antrenamentului de trail-running. Daca as mai sta in Cluj, toata ziua as fi pe acolo alergand... In fine, traseul nostru de alergat a acumulat aproape 25 km cu 540 m diferenta de nivel, destul de mult as zice eu pentru inceputul sezonului. Urcare din Manastur pe banda rosie, apoi pe asfalt pana spre Salicea, cruce albastra pe vf. Peana, banda albastra pe langa Izvorul Bilascu, apoi banda rosie inapoi in soseaua de Ciurila. Pentru antrenament psihic, am mai urcat o data spre Salicea pe asfalt, terminand cu o coborare pe cruce albastra pana la poligon. Oboseala mai mare a inceput sa se simta cam pe ultimii 5 km, dar a fost ok.
Am reusit sa parcurgem, la inceput de sezon, traseul cu o medie de vreo 8,4 km/h, ceea ce suna incurajator. Abia asteptam maratonul de la Moieciu, dar pana atunci mai avem cateva saptamani de antrenament serios. Traseul l-am pus pe Runmap.
